Anasonul – descriere și părți folosite
Anasonul (Pimpinella anisum) este o plantă cultivată, înrudită cu pătrunjelul (familia umbeliferelor), cu tulpină ramificată, care crește până la o jumătate de metru.

Frunzele de la bază sunt ovale, cu margini zimțate, iar cele din partea superioară a tulpinii se divizează în fâșii înguste. Înflorește în lunile iunie-august.

De la anason se folosesc în scop medicinal fructele (Fructus Anisi) – popular considerate și numite semințe. Acestea au dimensiunea de 3-5 mm, o formă aproximativ ovoidală, mai subțire la unul din poli, au un miros caracteristic, plăcut, aromat. Se recoltează în lunile august-septembrie. Fructele sunt folosite și în industria alimentară ca aromatizant.
Substanţe active
Fructele conțin numeroase substanțe și un ulei volatil. Uleiul este reprezentat de o cantitate mare de anetol, dar și anisaldehida, acid anisic, eugenol. Pe lângă uleiul volatil, fructele de anason mai conțin și alte substanțe grase, proteice, glucidice, mucilagii, dianetol, cumarine, tocoferol, acizi polifenolcarboxilici. În literatură sunt amintite unele substanțe cu efect estrogenic.
Acțiune, proprietăți
Preparatele medicinale din anason au proprietăți stomahice, carminative, eupeptice, antispastice. Substanțele active din anason stimulează secrețiile glandelor salivare, gastrice și intestinale, biliare și mamare. Acțiunea asupra căilor respiratorii se concretizează în efectul expectorant, de calmare a tusei.
Anasonul – Indicații terapeutice
Anasonul, ca plantă medicinala, este utilizat frecvent in colicite abdominale, inclusiv la copii, în combaterea meteorismului, in anorexie, pentru stimularea digestiei, pentru stimularea secreției lactate, în infecții respiratorii, traheite, bronșite, mai ales în faza uscată a tusei.
Anasonul – Preparare și administrare

Infuzia se prepară din 2 linguriță de fructe zdrobite, la 1 cană cu apă clocotită. Se lasă la infuzat 10-20 de minute, după care se strecoară. Se beau cel mult 3 căni pe zi. Pentru stimularea poftei de mâncare se bea cu o jumătate de ora înainte de mesele principale, Pentru calmarea colicilor la sugari se prepară o infuzie mai slabă din 6-8 fructe la 100 ml de apă.
După răcire și strecurare, se dau 3-6 lingurițe, în funcție de vârstă. La copiii peste 5-6 ani, dozele sunt asemănătoare cu ale adulților.
Pentru stimularea secreție lactate la mamele care alăptează se poate folosi o infuzie preparată din anason în amestec cu chimen sau fenicul.
Ceaiurile nu se păstrează mai mult de o zi, iar administrarea îndelungată nu este de dorit.
Uleiul volatil se poate administra în doză de 2-3 picături. Fructele de anason intră și în compoziția siropului expectorant.
Precauții, contraindicații, efecte adverse
Nu este indicat în gastrite, ulcer gastric și duodenal, enterocolite acute și cronice. În doze prea mari, uleiul volatil poate să ducă la apariția unor manifestări toxice, inițial concretizate prin stare de excitație apoi fenomene de paralizie musculară, tremur, stare de euforie sau somnolență.
Anasonul trebuie administrat cu grijă la copiii mici, numai în dozele arătate, sub formă de infuzii slabe și nu este recomandat la cei care suferă de gastrită sau boală ulceroasă.
Diverse
Ca aromatizant, este folosit in numeroase preparate galenice, precum și în produse alimentare, bomboane etc.